„De-ar curge vodka de la sânii tăi iubito”, era o piesă în vogă la un moment dat care precis se mai ascultă în unele baruri din gări după ora închiderii. De-ar curge vodka și de la cișmeaua de la blocurile IPL aproape că ne-am fi supărat fiecare dintre noi că nu am fost invitați să participăm la inaugurare. Așa, măcar un shot, cât să ne strâmbăm și să închidem ochii pe urmă să nu observăm că de fapt e o bucată de metal conectată la o țeavă cu apă.
În Satu Mare a ajuns ieri pentru prima dată în istorie un aur olimpic. AUR domnilor, AUR OLIMPIC, adică performanță, antrenamente, efort, luni întregi departe de familie, înjosiri în diferite situații, compromisuri, lacrimi, durere...și numai Simona mai știe câte a tras în anii de când se pregătește pentru bucata aceea galbenă care dincolo de valoarea ei de piață are o valoare pe care nici o inaugurare de cișmea nu o poate depăși. Și din păcate au fost puțini cei care s-au raportat sincer la acest aur al Simonei, iar aceia precis nu au fost cei care au propus și au votat ca Simona să devină luni „Cetățean de Onoare”. Paralela între a inaugura o cișmea și a primi acasă o campioană olimpică ar putea fi aprofundată, dar din respect pentru performanțele sătmărencei ne oprim aici.
Dar nu a fost doar asta. La 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, indiferent de forma de atunci și de acum a României, de granițe sau alte măgării, cel mai de preț reprezentant al primăriei să aprindă o lumânare pentru zgribuliții eroi care au murit pe câmpul de luptă, poate unii putreziți pe pământul de sub sediul vreo unei primării și negăsiți niciodată de familii, a fost un referent al primăriei. Nu e problemă cu persoana, cel mai probabil ar fi mers acolo de bună voie și dacă era în timpul liber, e un semn de întrebare despre care sunt prioritățile atunci când vine vorba de activitatea unui primar.
Răspunsul? Cișmeaua is the winner!
