Sectorul viticol din România s-a dezvoltat vizibil în ultimii ani, prim implicarea unui număr tot mai mare de persoane dispuse să investească în acest sector precum și prin creșterea suprafețelor plantate cuviță de vie, dar și prin reconversia viței de vie vechi, bătrâne, comune, cu soiuri productive și calitative.
Cu toate acestea exporturile viticole ale României nu excelează, după cum o arată într-o comunicare publică și europarlamentarul Daniel Buda, membru al grupului parlamentar PPE. Acesta se arată preocupat de acest lucru, cerând Comisariatului pentru Agricultură detalii suplimentare cu privire la standardele ce trebuie îndeplinite pentru a fi concurențial pe acest segment, în ideea sprijinirii viticultorilor români să ajungă cu produsele lor cât mai multe pepiețele străine.
Redăm în continuare comunicarea europarlamentarului Daniel Buda.
„Creșterea competitivității sectorului vitivinicol al UE este un obiectiv esențial al Politicii Agricole Comune de care şi România trebuie să beneficieze!
Am adresat Comisiei Europene o întrebare cu solicitare de răspuns scris, în baza procedurilor parlamentare de care dispun, pe tema creşterii standardelor de calitate şi dezvoltarea sectorului vitivinicol din România. România se clasează pe poziția 5 la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește suprafața cultivată cu viță-de-vie și pe locul 11 în lume. Astfel, România deține la momentul actual 180.000 de hectare cu viță-de-vie. Cu toate acestea, doar jumătate din suprafața menționată se ridică la standardele europene. Reprezentanți ai Asociației Producătorilor și Exporturilor de Vinuri semnalează faptul că, deși în România există un potențial remarcabil pentru cultivarea viței-de-vie, doar jumătate din suprafața existentă este deținută de marii producători sau de asociații de producători în comparație cu celelaltestate europene în care această pondere este semnificativ mai mare. Mai mult, România exportă doar 4% din producția totală de vinuri, motiv pentru care ocupă penultimul loc la nivelul Uniunii Europene în rândul statelor exportatoare de vin.
Am solicitat aşadar Comisiei Europene să îmi comunice care sunt măsurile pe care instituţia le recomandă cu privire la creșterea standardelor de calitate şi care sunt recomandările Comisiei cu privire la dezvoltarea pieței în vederea stimulării vânzării acestui produs.
Zilele acestea am primit răspuns din partea Comisarului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, domnul Phil Hogan, căruia îi mulţumesc pentru soluţiile oferite la problema semnalată. Vă redau mai jos răspunsul domniei sale:
“Creșterea competitivității sectorului vitivinicol al UE este un obiectiv esențial al politicii agricole comune. Pentru a urmări obiectivul în cauză, Regulamentul (UE) nr. 1308/20131 prevede o serie de măsuri pe care statele membre le pot pune în aplicare prin intermediul programelor lor naționale de sprijinire a sectorului vitivinicol. România alocă bugetul său disponibil unor măsuri care vizează transformarea sectorului vitivinicol național într-un sector mai competitiv și mai orientat spre export. În acest context, se acordă prioritate restructurării și reconversiei plantațiilor viticole. De asemenea, se pune accent puternic pe măsuri de promovare a vinurilor în țări terțe și pe campanii de informare în statele membre. Sunt finanțate și investiții în instalații și echipamente pentru producerea și comercializarea produselor vitivinicole. În plus, pentru a spori perspectivele de comercializare a produselor viticole, statele membre pot acorda sprijin, prin intermediul măsurii de inovare, pentru investițiile tangibile sau intangibile care vizează dezvoltarea de noi produse, procedee și tehnologii. Programele de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020 pot sprijini la rândul lor investițiile în sectorul vitivinicol. Complementaritatea cu programele naționale de sprijinire a sectorului vitivinicol este definită la nivel național.Vinurile cu denumire de origine sau indicație geografică protejată, precum și vinurile pentru care se indică soiul de viță-de-vie sunt, de asemenea, eligibile pentru sprijin, în temeiul politicii Uniunii privind promovarea prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1144/20142.””
