Măgarul ca și animal a avut suferit de-a lungul timpului la partea de imagine, pentru că numele lui s-a folosit mult ca apelativ pentru diferite categorii de persoane, nu tocmai de cinste. Mai mult este considerat de multe persoane doar un animal de decor, pentru că la partea de tracțiune a fost depășit de cal iar prea mare putere pentru munci agricole nu are.
Cu toate acestea mai sunt persoane care cred în acest animal și văd potențial economic în creșterea lui. Mai exact în creșterea măgărițelor.
„Am avut fermă de oi, apoi pentru că nu găseam ciobani și pentru că erau foarte pretentioși am ajuns să le vând, apoi am reînceput cu vaci de lapte, dar nici cu acelea nu au mers prea bine treaba și așa am decis să ne apucă de acest animal. Am început să cumpăr primele măgărițe anul trecut în iulie, 9 la număr, nu era nici una în lactație, mai apoi am mai luat câteva care erau în lactație.”, afirmă Florin, cel mai mare crescător de măgărițe din Satu Mare și unul dintre cei mai mari din România.
Acesta a pus bazele fermei de măgărițe la insistențele surorii sale, iar după mai puțin de un an, a apărut si satisfacția muncii.
„I-am spus fratelui meu, că dat fiind faptul că noi am avut tot timpul animale și condițiile pentru a fi ținute, i-am spus să încercăm ceva nou. Am citit despre laptele de măgăriță, m-am documentat mult și am ajuns că ar fi o idee de afacere foarte bună și așa l-am convins pe fratele meu.
Având în vedere că eu stau în Cluj, un oraș destul de cosmopolit și îndreptat către bio, am zis că ar fi o idee bună să lansăm laptele în Cluj. Și nu am dat greș. Am început cu prietenii, care au testat și mai apoi a început lumea să audă de noi, au cumpărat și s-au convins singuri că lapte de măgăriță e mai bun ca oricare altul. ”, afirmă și doamna Ileana
„Cu măgărițele e puțin mai ușor de muncit, că nu ești sluga lor. Acum am ajuns să avem 47 de bucăți și le lăsăm să le înmulțească. Totul am făcut din bani proprii, nu am accesat fonduri pentru a achiziționa animalele, dar și așa am trecut de 10.000 de euro investiție în ele.
Pe timp de vară le ținem la pășune, iar pe timp de iarnă le ținem înăuntru cu abrac, fân. Nu sunt cele mai lipsite de boli animale, dar totuși sunt mai puțin sensibile la boli decât alte animale. ”, mai afirmă Florin.
Cei care a decis până acum să crească măgărițe o fac pentru beneficiile laptelui lor, care este recunoscut ca un remediu pentru o serie de boli și afecțiuni. Doar că prețul îi sperie pe unii care ar dori să îl încerce, un litru de lapte de măgăriță ajungând să se vândă cu 100 lei. Acesta se consumă doar crud și poate rezista mai bine de 10 săptămâni la frigider.
„Cam 250 ml de lapte dă o măgăriță pe zi, deci nu dă foarte mult, chiar dacă se zice că prețul e foarte mare, de aceea e nevoie de un număr mare de capete pentru a putea face și ceva bani. Raportul muncă profit e mai mare ca la alte animale și e mai bun animalul și la capitolul costuri - profit. „, afirmă Florin
Pentru că ideologia din România i-a învățat pe mulți să se trateze doar când sunt bolnavi, nu și preventiv, pe perioada de vară, când bolile se împuținează, cei doi frați fermieri rămân cu laptele pe stoc. Pentru a nu fi nevoiți să îl arunce au căutat variante. Și au găsit, brânza de măgăriță, o delicatesă culinară pentru restaurantele de lux, o piață pe care se pregătesc să o atace.
„Laptele de măgăriță are beneficii incomparabile cu alt tip de lapte, având în vedere că atât de bogat în vitamine, minerale, proteine, are patru antibiotice naturale. Pe timpul iernii am reușit să facem față cererii, acum pe timp de vară, având în vedere că cererea scade față de perioada de iarnă, ne-am gândit la alternative. Ne-am gândit să facem brânză, am citit, am studiat, am citit cercetări făcute pe acest domeniu, am început să testăm și ne-a reușit. Prima brânza a fost doar experiment ca să arătăm prietenilor, dar vrem să ieșim cu ea pe piața externă, e un produs de nișă, vrem să accesăm restaurantele de lux, pentru că e un produs pretențios care poate ajunge la 1000 de euro/kg. Asta și pentru că se folosește o cantitate enormă de lapte pentru a se face un kilogram de brânză.
Fabricarea brânzei din lapte de măgăriță este puțin mai complicat decât la brânza din alte tipuri de lapte, pentru că laptele de măgăriță are mult mai puțină cazeină, iar asta face ca închegarea brânzei să dureze mult mai mult, cam 5 ore. O altă chestiune este că trebuie adăugate culturi lactice, pentru a scădea PH-ul laptelui, din cauza acestui PH atât de ridicat laptele nu se poate închega. Mai apoi trebuie menținută temperatura laptelui undeva între 35 și 37 de grade pe durata celor 5 ore în care culturile lactice acționează și scad ph-ul, apoi se adaugă cheagul, care acționează într-o oră și abia apoi începe să se formeze brânza.
Brânza este diferită de celelalte tipuri, în primul rând cantitatea este foarte mică față de alte tipuri de lapte. Pentru un kilogram de brânză de măgăriță e nevoie de 25-30 de litri de lapte. Aceasta are altă consistență, e mai moale, mai catifelată și evident este un produs special, adică nu poți să mergi la piață să vinzi brânza de măgăriță. Publicul pentru aceast produs este la restaurantele de top din Europa, la cele cu stele Michelen.”, afirmă Ileana
În prezent laptele de la măgărițele din Satu Mare, mai exact din satul Rătești ajunge la consumatori din Cluj, Satu Mare, Sălaj, Bistrița, dar și peste graniță, reclama cea mai bună a celor doi sătmăreni fermieri fiind recenziile pozitive primite de la prieteni după ce aceștia au consumat lapte de măgărițe și au scăpat de diferite disfuncții ale organismului. Și medicii veterinari vorbesc la superlativ despre laptele de măgăriță.
„Cei doi frați sunt doi vindecători, asta pentru că laptele de măgăriță este folosit încă din antichitate pentru proprietățile sale, el fiind folosit pentru afecțiuni tumorale, infecțioase, virale, pentru îmbunătățirea imunității, pentru foarte multe afecțiuni, acest lapte este unul terapeutic, el poate fi folosit ca și medicament natural.
Măgarul a fost descoperit încă din antichitate, a avut atunci mărimea unei vulpi și mai apoi a evoluat, ajungând la forma asta acum 300.000 de ani, fiind foarte răspândit în Asia și America. Mai târziu a ajuns în Europa prin Spania. ”, afirmă și medicul veterinar Vasile Deac
Deși laptele este atât de benefic organismului și lumea nu știe prea mult despre acest animal, pentru măgărițe nu se oferă subvenții de nici un fel. Asta în timp ce la vecinii noștri, în Ungaria, se oferă o subvenție de 400 de euro pentru fiecare măgăriță din gospodărie.
Dacă doriți să luați legătura cu cei doi frați pentru a comanda lapte sau pentru sfaturi despre creșterea măgărițelor, îi găsiți pe pagina de Facebook Magic Milk.
