Povestea grotei de la cetatea Ardudului, în care mulți străini s-au rătăcit

Povestea grotei de la cetatea Ardudului, în care mulți străini s-au rătăcit

Cetatea Ardudului și tunelele care pornesc de acolo sunt subiect de multe mituri, unele inspirate chiar din fapte reale, istorisite de bătrâni, altele pure fabulații care însă dau un farmec aparte zonei.

Una dintre poveștile reale, confirmate chiar de oameni care trăiesc încă în Ardud este cea a grotei de lângă cetatea, care este o întrare secreta în tunele subterane, care era cândva loc de joaca pentru copiii actualului oraș. Doamna Lia Lup povestește despre nazbatiile trăite la aceasta grota și despre cum străinii care nu cunoșteau secretele ei se rataceau în interior.
Ca prezentam povestea ei:

"În partea din spate a Cetății Ardudului există aceasta,, grotă" care de fapt este intrarea într-un tunel,, circular" numit de către noi localnicii,, korpincze"... În copilăria noastră ne aventuram și noi în acest tunel alături de copiii mai mari de pe strada noastră.... Felinarele erau făcute din niște câlti îmbibati cu motorină și care scoteau un fum negru și urât mirositor sau câteodată găseam câte un lămpaș....
Distracția noastră era și mai mare când veneau turiști la cetate...unii chiar din Ungaria...

A venit odată un grup de câțiva turiști din Ungaria hotărâți să intre în tunel.... Au avut oamenii un ghem mare de sfoară pe care l-au fixat la intrare și au intrat în tunel desfășurând ghemul, convinși fiind ca se vor putea întoarce pe urmele sforii...La întrare tunelul este foarte scund dar după câțiva metri se ridica și se poate înainta normal... doar ca după o porțiune apare un perete circular și dacă nu ești atent riști sa te învârti în cerc și sa nu găsești continuarea tunelului dar nici ieșirea...
N-o, vecinii mei băieți cu imaginație au desfăcut sfoara turiștilor de la piatra cu care era fixată...
Oamenii se tot învârteau în cerc pe lângă peretele circular... La un moment dat și-au dat seama ca au o problemă și au început sa ceară ajutor....noi eram pregătiți.... marii salvatori, cu facliile din dotare... În zece minute au fost salvați cu toții, bucurosi de lumină, soare și aer curat.... Bineînțeles că noi am fost răsplătiți pe măsură.... bombonele, ciocolata, băieții chiar și niște bănuți.....tot secretul era sa urmărești cu mâna peretele exterior.... așa găseai ieșirea....
La un moment dat doi tineri aventurieri au stat cu cortul lângă Cetate... Au intrat în tuneluri... au stat destul timp acolo, cautau probabil comori ascunse.... La întoarcere ne-au povestit ca au dat de o ușă masivă.... au reușit sa o deschidă dar din spatele ei a ieșit un miros groaznic de sulf și nu au putut înainta.... au fost nevoiți sa se întoarcă foarte repede.... adevăr sau... poveste?.... cine poate să știe??

PS.... Nu recomand aventurarea în tunel... am înțeles ca între timp s-a surpat în interior... au trecut totuși vre-o 50 de ani...", afirmă aceasta

Distribuie: