O femeie din județul Satu Mare s-a trezit peste noapte că 3,5% din impozitul pe venitul ei a ajuns la o biserică dintr-un sat din județ, cu care nu a avut niciodată, nici o legătură, fiind chiar de altă confesiune decât cea a femeii. Iar mai haluciant este că, făcând plângere la ANAF față de acest lucru, aceștia i-au transmis sec „spuneti-le să nu mai facă asta”
Cazul a fost descoperit de persoana în cauză săptămâna trecută, iar acesteia nu mică i-a fost surprinderea când a primit o înștiințare prin care era anunțată că procentul de 3,5% din impozitul pe venitul ei de anul trecut a ajuns la parohia reformată din Potău, fără ca aceasta să fi semnat vreun formular prin care să își dea acordul pentru acea donație.
CUM FUNCȚIONEAZĂ ÎNSELĂTORIA
Dacă un ONG dispune de mai multe cereri de donare a acelui procent, de pe urma tuturor acestor cereri se face un borderou care se depune la ANAF. Cei de la ANAF verifică prin sondaj dacă cetățeanul a fost sau nu de acord cu donația, asta doar dacă nu apare în baza de date ca un donator anual al procentului de 3,5% din impozit către acea entitate. Iar cum femeia nu mai donase niciodată acel procent către nici un alt ONG, a fost înștiințată. În tot acest timp, există posibilitatea ca, cei care au donat o dată pentru o organizație, să le fie redirecționat acei bani in fiecare an către acea organizație, fără ca ei să știe măcar, în mod automat.
Pe cetățean nu îl afectează acest lucru în mod direct, căci nu e vorba de niște bani care i-ar intra în buzunar, ci e vorba de bani care pot ajunge fie la stat, fie la o organizație non-profit.
Iar dacă o organizație cumpără o bază de date, ea poate trece toate datele celor din baza de date pe borderou și mai apoi să semneze în locul celor de pe listă cererile. Este greu de verificat dacă cineva face cercetări amănunțite să vadă că mai multe cereri sunt semnate la fel și să-și pună semne de întrebare că ar fi vorba de un fals.
RĂSPUNS HALUCIANT DE LA ANAF
Imediat ce a primit înștiințarea, femeia în cauză s-a prezentat la ANAF ca să le spună că la mijloc e vorba de o ilegalitate, ea neavând nici o legătura cu organizația în cauză, cu atât mai puțin să le fi acordat vreodată acei 3,5% din impozit, ceea ce i se pare strigător la cer.
Răspunsul celor de la ANAF a fost unul care te lasă fără cuvinte : „Spuneți-le să nu mai facă asta!”, iar cu acest răspuns s-a încheiat toată implicarea instituției statului în acest caz.
Bineînțeles după acest răspuns, femeia s-a lăsat păgubașă, mai ales că, așa cum am specificat mai sus, nu este vorba de bani care îi sunt luați direct din buzunar, ci e vorba de bani luați din visteria statului.
ANALIZĂ - Câți bani poate face o organizație care cumpără baze de date
La un calcul simplu, o organizație care cumpără baze de date, poate câștiga cel puțin 100 de euro de pe urma fiecărei persoane aflate în baza respectivă de date. Dacă vorbim de minimul pe economie ca venit al persoanelor de pe listă, procentul de 3,5% din impozitul pe salar reprezintă 100 de euro.
La o bază de date de 500 de persoane vorbim de suma de 5000 de euro, ceea ce nu este deloc de neglijat. Iar cei care au lucrat cu baze de date cunosc faptul că o bază de date de 500 de persoane nu este ceva ireal sau impresionant.
